Bogdan Popa
Universitatea Transilvania din Brașov, email: popab03@gmail.com
Dincolo de discuțiile privind oportunitatea și modul în care s-a realizat prioritizarea anumitor prevederi, trebuie remarcat faptul că Programul Național de Redresare și Reziliență a determinat o serie de evoluții importante la nivelul cadrului de reglementare al sectorului silvic. Elaborarea proiectului noului Cod silvic (NCS) este una din aceste evoluții, într-un cadru integrat care include elaborarea unei noi strategii forestiere naționale, elaborarea NCS și adaptarea actelor normative subsecvente (Anexa 1, Capitolul C2, punctul 24 Reforma 1 – Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier). Consultările ce au precedat elaborarea Strategiei Naționale a Pădurilor (SNP 30) au evidențiat un fapt evident pentru majoritatea actorilor din sector și anume că, în pofida schimbărilor socio-economice majore ce au avut loc în ultimii 30 ani, cadrul de reglementare al sectorului forestier este relativ rigid,
prescriptiv și nediferențiat în raport cu forma de proprietate, bazat mai cu seamă pe instrumente de comandă și control. La această situație se adaugă efectul produs de modificările dese ale actelor normative, determinate mai degrabă de necesitatea de a adresa nevoi ad-hoc și mai puțin de o abordare strategică. Asta face ca actualul cadru legislativ silvic să fie dificil de pus în aplicare atât de practicieni, cât și de cei chemați să soluționeze situațiile litigioase ivite.
