Vasile Strîmbeanu-Iacoban, Marian Drăgoi
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
1. INTRODUCERE
Amenajamentul silvic a fost și a rămas principalul mijloc de reglementare atât a producției
de masă lemnoasă, cât și de asigurare a unei gestionări sustenabile a pădurilor, capabile să ofere
toată gama de servicii ecosistemice pe care le oferă pădurile. De aceea, optimizarea proceselor
decizionale și utilizarea pe scară largă a computerelor și a tehnicii de calcul și-a făcut simțită
prezența încă din deceniul șapte al secolului trecut, când s-au creat centrele teritoriale de calcul în
cadrul cărora au fost rulate primele versiuni ale programului destinat amenajamentelor silvice [1];
la vremea respectivă, aplicația AS (Amenajamentul Silvic) era cea mai complex program rulat în
cadrul centrelor teritoriale de calcul [2].
La nivel european, silvicultorii consideră că planificarea amenajistică nu este doar un demers
tehnic ci și principalul mijloc de implementare a politicii forestiere, la nivel regional și local [3]. De
asemenea, amenajamentul silvic facilitează o bună interacțiune profesională între personalul tehnic
al ocoalelor silvice și amenajiști pe durata campaniilor de teren, sub mai multe forme: cele două
conferințe de amenajare, recepțiile parțiale ale lucrărilor de teren, inventarierea arboretelor
exploatabile și pre-exploatabile, cartările staționale, clarificarea litigiilor între diverși proprietari –
pentru a le aminti doar pe cele mai importante.
În 1992, regretatul dr.ing.Filimon Carcea a organizat, sub auspiciile Academiei de Științe
Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, o masă rotundă despre viitorul amenajării
pădurilor în noul context economic creat de liberalizarea piețelor și retrocedarea pădurilor. Atunci
s-a vorbit pentru prima și singura dată despre o eventuală prelungire a perioadei de valabilitate a
amenajamentelor silvice la 20 ani, similară celei adoptate de amenajamentul francez. Ideea a
rămas doar la stadiul de ipoteză de lucru, principalul argument al păstrării status quo-ului fiind, la
acea dată, foarte probabila continuare a procesului de retrocedare a pădurilor. […]
